Premise
În etapa istorică în care trăim, suntem în situaţia în care sistemul de învăţământ tradiţional are anumite caracteristici:
- este sponsorizat de stat
- este instituţionalizat
- este construit după principiile epocii industriale
- este menit să producă un anumit tip de om – cetăţeanul naţiunii moderne, care să servească necesităţilor statului modern,
Sponsorizarea de către stat
Sistemul de învăţământ tradiţional actual funcţionează, în cea mai mare parte a ţărilor lumii, pe baza resurselor financiare alocate de stat. În funcţie de bogaţia statului şi de linia politică a conducerii de stat, resursele alocate sunt mai mult sau mai puţin generoase.
Acest lucru presupune că va exista:
- o selecţie a domeniilor în care se face instruirea
- o alegere a metodei prin care se face instruirea
Cele doua elemente de mai sus sunt optimizate în funcţie constrângerilor financiare şi de politică statală. Ca urmare, vor exista domenii din educaţie care nu vor apare în curriculum-ul şcolar sau vor fi slab reprezentate.
Instituţionalizat
Educaţia este realizată de către instituţii de stat, care au tendinţa să devină, de-a lungul timpului, structuri tot mai complexe şi mai conservatoare. Aceasta este o piedică pentru pătrunderea în curriculum a unor discipline care sunt considerate “noi” sau în contradicţie cu sistemul aflat în funcţiune.
Principii specifice epocii industriale
Educaţia de masă a apărut odată cu epoca industrială. În actuala epocă istorică, sistemul de învăţământ a rămas cu o organizare esenţialmente neschimbată, bazată pe principii industriale, cum ar fi:
- producţia de masă
- standardizare
- uniformizare
- eficienţă în dauna calităţii
Acest mod de educaţie presupune congregarea elevilor pe ani de studiu, în clase, deservite de unul sau mai mulţi profesori, care predau după manuale scrise, mai mult sau mai puţin standardizate şi care pune accent pe memorare.
Aceste principii sunt moralmente depăşite, mai ales în situaţia actuală, în care informaţia este disponibilă în forme ( multimedia) şi prin canale (internet, televiziune prin satelit,etc.) care nu au fost prezente în momentul în care actualul sistem de învăţământ a fost construit (a doua parte a secolului XIX)
Menit să producă un anumit tip de om
Sistemul actual educaţional are ca scop producerea unui om modern, cetăţean care face parte din naţiune şi care are anumite caracteristici:
- respectarea sistemului social şi statal
- prezenţa unui sentiment de fidelitate naţională
- integrare socială
- abilităţi intelectuale şi pregătiri profesionale care să-l facă un bun angajat
Aceste valori produc un model de persoană cu personalitate şi aspiraţii uniforme, standardizate, departe de tendinţa naturală a fiinţei umane de a-şi urma propriile vocaţii şi pasiuni. În acest fel, omul modern are carenţe majore în următoarele domenii:
- auto-definirea ca persoană distinctă faţă de grup şi naţiune
- cultivarea autonomiei personale, în ciuda dependenţei faţă de persoane, grupuri, structuri sociale sau servicii statale
- căutarea ţelului şi a scopului personal în viaţă (visul, menirea în viaţă)
- relaţionarea şi comunicare la nivel social şi interpersonal
- relaţionarea, integrarea şi simbioza cu mediul natural
- abordarea unei viziuni holistice asupra vieţii
Aceste domenii pot fi definite ca aparţinând, la nivel principial, preocupărilor de bază din zona dezvoltării personale.
Sistemul educaţional actual atinge tangenţial sau nu atinge deloc aceste elemente. Din această cauză, actuala societate este funcţională, la o privire de ansamblu, dar disfuncţională, dacă o priveşti prin prisma individului.
Dacă priveşti la nivel general, cetăţeanul mediu este un individ uniform, cu aspiraţii-standard, cu un set limitat de abilităţi intelectuale şi emoţionale, fiind rezultatul:
- unei educaţii familiale sporadice şi a unei interacţiuni efemere între părinţi şi copii
- unui sistem educaţional axat pe cantitate, nu pe calitate
- unei presiuni sociale care, asemeni unui tăvălug, aplatizează tendinţele noastre de a deveni personalităţi distincte, independente, autonome
Acest individ ajunge, la un moment dat, să se confrunte cu o criză personală şi socială, în momentul în care îşi dă seama că aspiraţiie şi nevoia de împlinire personală nu pot fi îndeplinite cu bagajul de cunoştinţe, deprinderi şi automatisme cu care a părăsit sistemul de invăţământ. Ca atare, el caută să-şi completeze aceste domenii cu informaţii din domenii care nu au fost prezente în curriculum-ul şcolar. Din păcate, această “trezire”, pe care o putem numi “moment zero”, are loc destul de târziu, de obicei după a treia decadă de viaţă. Timpul respectiv, de la ieşirea din sistemul de învăţământ până la momentul zero, este o perioadă pierdută. Acest caz este cel fericit, pentru că există persoane la care, pe parcursul întregii vieţi, nu va apare momentul zero.
Proiectul AVANTAJ LA START doreşte să producă momentul zero cât mai devreme, dacă e posibil chiar în timpul adolescenţei.
Valori
Valorile de bază ale proiectului sunt:
- iubire
- libertate
- independenţă
- autonomie
- evoluţie
Iubire
Întreg proiectul are ca motor principal iubirea faţă de om, ca entitate conştientă, raţională. Din această iubire porneşte dorinţa de a-i ajuta pe oameni în dezvoltarea personală, ce are ca scop atingerea ţelului în viaţă şi, odată cu aceasta, obţinerea fericirii.
Libertate
Exprimarea personalităţii umane, urmarea ţelului sau a visului personal nu se poate realiza fără libertate.
Independenţă
Obţinerea independeţei faţă de persoane, grup, structuri sociale sau statale, constituie un prim pas spre evoluţia personală.
Autonomie
Adevărata independenţă se obţine numai prin autonomie, fie ca e vorba de autonomie financiară, socială sau de altă natură.
Evoluţie
Urmărirea fericirii personale nu se poate face decât prin evoluţie pozitivă, prin dezvoltare personală, în toate domeniile în care fiinţa umană se exprimă.
Valorile definite mai sus reprezintă totodată paşi în obţinerea scopului nostru final: fericirea în cadrul existenţei pe care o avem în această realitate.
Principii
Proiectul are ca scop principal promovarea educaţiei complementare în rândul tinerilor, pentru ca aceştia să pornească pe drumul dezvoltării personale.
Scopul principal este realizat prin următoarele obiective ale proiectului:
- să fie un canal de distribuţie pentru producătorii de conţinut
- să faciliteze accesul gratuit al publicului larg, in special al adolescenţilor şi tinerilor, la conţinut
- să devină o experienţă transformatoare pentru cei care se implică în proiect, în calitate de colaboratori, contribuind la dezvoltarea lor personală în ritm accelerat
- să creeze, prin întreaga sa activitate, persoane pornite pe drumul dezvoltării personale, care să devină, la rândul lor, mentori pentru persoanele din jurul lor
- crearea unor centre regionale, în care mentorii să formeze, în jurul lor, grupuri preocupate să iniţieze şi să conducă activităţi independente, de genul celor realizate în cadrul proiectului AVANTAJ LA START, cu impact la nivel local sau regional
Prin definiţie, conţinut înseamnă materiale care contribuie la dezvoltarea personală, indiferent de subiect şi de modul lor de propagare (scrisă, vorbită, audio, audio-vizuală sau alte forme conexe)
Linii directoare de funcţionare
Funcţionarea proiectului se bazează pe următoarele linii directoare:
Conţinut- producţie şi diseminare
- promovarea unui conţinut de calitate deosebită
- promovarea unui conţinut cu adresabilitate cât mai largă, într-o formă cât mai atrăgătoare şi incitantă, pe gustul tinerei generaţii
- promovarea unui conţinut din cât mai multe domenii ale dezvoltării personale
- livrarea conţinutului în cât mai multe forme de prezentare (text, audio, audio-video, etc.)
- livrarea conţinutului prin cât mai multe canale (DVD, internet, webinarii, seminarii, întâlniri, conferinţe, TV, radio etc.)
Impactul proiectului
- obţinerea unei acoperiri naţionale, prin penetrarea în toate şcolile din România şi în cât mai multe instituţii de învăţământ superior
- extinderea dincolo de graniţele României, la comunităţile de români de pretutinderi
Imaginea proiectului
- transparenţa activităţii proiectului, asigurată prin statistici publice ale activităţii (numărul de persoane la care a ajuns informaţia, prezentări grafice pe hărţi geografice ale penetrării proiectului, etc.)
- grijă permanentă pentru promovarea corectă şi onestă a imaginii proiectului
- preocupara permanentă de a disemina informaţii despre proiect şi despre activităţile acestuia, în presa scrisă şi în mass media (radio, TV…)
Funcţionare internă, organizare şi management
- folosirea extensivă a sistemelor informatice pentru automatizare proceselor în cadrul proiectului: în prelucrarea datelor şi transmiterea conţinutului (aplicaţii automatizate de colectarea şi prelucrare a datelor, cu baza web, sisteme automatizate de diseminare a conţinutului prin intermediul internetului, etc.) şi în toate zonele în care această automatizare este posibilă
- implementarea sistemelor interactive de tipul web 2.0 la toate nivelurile unde se pretează acest lucru
- folosirea la maxim a tuturor metodelor de diseminare a informaţiilor legate de proiect, prin social media; căutarea permanentă de metode noi şi inovative prin care proiectul să fie cunoscut de către masa largă a populaţiei
- folosirea tehnicilor moderne de marketing şi promovare, în special la nivel online (design vizual atractiv, split testing creşterea impactului paginilor web, autorespondere pentru furnizarea automatizată de informaţii, etc.) , pentru ca penetrarea conţinutului la nivelul populaţiei să fie cât mai mare
Colaborări şi personal implicat în proiect
- colaborarea cu orice structură care sprijină proiectul sau care are ţinte similare cu proiectul (ONG, structură sau organizaţie de stat-inspectorate şcolare, departamente din ministerul educaţiei- şi cu alte tipuri de organizaţii)
- căutarea permanentă de noi producători de conţinut
- căutarea permanentă de colaboratori, în domeniile care sunt necesare desfăşurării activităţii proiectului
- colaborarea permanentă, informarea reciprocă şi întrajutorarea membrilor echipei proiectului
- diseminarea experinţei acumulate de echipa proiectului, atât în cadrul echipei, cât şi către publicul larg, pentru a forma o bază de cunoştinţe online, de genul wiki-how
- accesul diferenţiat al membrilor echipei proiectului, la structurile informatice (baze de date, sisteme de hosting, site-uri), pe baza unui sistem stratificat de parole
- accesul diferenţiat al membrilor echipei proiectului, la structurile informatice şi la procesele de decizie care au loc în proiect, pe baza abilităţilor personale în diferite domenii, a motivaţiei, puterii de muncă, a volumului de muncă desfăşurat în cadrul proiectului şi, foarte important, în funcţie de durata de timp de când a participat în cadrul proiectului
Relaţia cu publicul
- grija permanentă pentru a primi feedback de la public, legat de activitatea proiectului, legat de conţinutul promovat, de modul de prezentare şi de canalele de prezentare
- implementarea sistemelor automatizate de colectare online a feedback-ului, sub diferite forme (zone de comentarii, sondaje de opinie, etc.)
- analizarea întregului feedback primit, selectarea ideilor şi observaţiilor valoroase, urmată de realizarea de modificări în proiect